Povestea lor de iubire...(1)

Este o poveste a doi tineri ce se iubesc...demna de tiparit in minte si in suflet.Cu multa suferinta,multa...durere,drama,lacrimi.Dar iubire?Mai multa!

Totul incepea frumos.Fata era mai micuta decat baiatul...diferenta de 4-5 ani. Era foarte matura pentru varsta ei,o fire deschisa cu cei in care simtea ca poate avea incredere, o fiica si o eleva exemplara, daca ne luam dupa spusele parintilor si a profesorilor, care lua intotdeauna doar note bune,dar era foarte sensibila,plangea des,din nimicuri nu s-a gandit niciodata sa-si pastreze lacrimile pt ce urma sa vina,dar pe de alta parte era si vesela,optimista,ambitioasa,avea incredere in ea...o fire schimbatoare.Multi o vroiau,putea sa aiba orice baiat dorea si ii placea la nebunie, avusese multi iubiti, la care chiar tinuse,sau cel putin asa credea,pt ca mai tarziu avea sa afle ce este adevarata iubire.Era frumoasa si inteligenta...Baiatul era la fel de frumos,dar era unul din acei vagabonzi care nu iubise niciodata cu adevarat,il interesa altceva la o fata, putea sta si cu mai multe o data si nu se gandea niciodata ca acele fete pot suferi,poate nu ar mai fi continuat asa daca si-ar fi dat seama de acest lucru,deoarece credea ca si ele gandesc la fel...ca nu pun suflet.Nici una nu fusese capabila sa-l faca constient de contrariul acestui lucru,poate chiar asa era.Poate,poate...Ii placea anturajul si nu prea era interesat de scoala,dar era istet, priceput si avea un suflet bun in realitate,lucru ce avea sa fie aflat mai tarziu.La fel ca si fata era foarte dorit...

Prima oara au vorbit pe messenger,afland ulterior ca invata in acelasi liceu.Discutau deschis.Fata incepuse sa-l placa,o atragea ceva la el,dar era sceptica pentru ca baiatul ii spusese sa nu-si faca sperante.De ce?Niciodata nu a aflat.Poate ca se gandea ca era prea mica,sau poate ca si el era dezorientat,inca nu o cunoscuse in realitate.Nici nu a stat sa se gandeasca prea mult,intre timp ea si-a facut un alt iubit,nu era ceva important...niciunul nu se implica prea mult.

Venise si ziua in care aveau sa se cunoasca.S-au zarit prin scoala,fata nu zisese nimic,el o privea insistent.Intr-un final a zis"buna",a salutat si baiatul,iar ea si-a continuat drumul.Nu se gandise prea mult la acest lucru,avea un prieten totusi...Si nu se gandise nici la faptul ca baiatul nu era de aceeasi parere...


Va urma.