Cat s-au schimbat vremurile...

Undeva in 2030...

O seara linistita dupa cate se pare. Ma aflam la mine in camera... Fusese o zi grea si era deja tarziu. Am inchis laptopul, m-am pus sa dorm...

Dupa aproximativ 15 minute simt un aer rece, dar nu imi pot da seama de unde vine... Ridic capul de pe perna cateva clipe, incerc sa surprind ceva, insa nu reusesc. “Poate mi s-a parut” imi spun.
Peste alte cateva minute aud un zgomot straniu, ca o adiere de vant. Imi indrept privire spre usa si parca vad cum o luminita cat un bob de strugure incepe sa se formeze, slab la inceput, iar mai apoi din ce in ce mai intens si din ce in ce mai mare, pana cand toate usa este invaluita in aceasta lumina...

- Fata mea... De abia se auzi o voce calda, dar desi nu reuseam sa o disting foarte bine mi se parea cunoscuta...

Parca inghet si simt cum o frica ma cuprinde.

- Cccceee? Ce s-a auzit?

- Nu te speria! Sunt bunica ta!

- Bunicooo?!

Nu stiam daca sa zambesc, sa plang, sa ma sperii...

- Da! In seara aceasta aveam voie sa vizitez pe cineva si am decis sa te vizitez pe tine fata mea... Stiam ca ai nevoie de tine!

- Ce frumooos!

Eram socata, dar fericita... Ea trebuia sa fie! Era vocea acea calda pe care as fi recunoscut-o oriunde si doar o singura persoana obisnuia sa-mi spune “fata mea”... Ea! Era acolo!

- Dar de unde vii? Imi continui ideea.

- Din rai, fata mea! Din rai! Nu trebuia sa-ti faci griji pentru mine si nu trebuie nici acum. Ma simt mai bine ca oricand mai ales ca pot fi intotdeauna langa tine...

- Intotdeauna langa mine... O sa tin minte asta! Desi as fi vrut sa fii langa mine...altfel!

Ochii mi se incetoseau si nu-mi puteam stapani lacrimile...

- Nu plange! Pot fi langa tine oricum si oriunde iti doresti. Trebuie doar sa stii asta si ma vei simti acolo.

Zambesc cald in timp ce lumina se apropie de mine. Simt cum o palma fina imi mangaie fruntea si imi sterge lacrimile...

- Nu plang! Dar... ai spus ca stiai ca... am nevoie de tine. De ce acum?

Se intoarce, indreptandu-se spre laptopul adus la viata parca de acea lumina care se reflecta pe suprafata sa lucioasa unde se gasea scris "ASUS"...

- Asta! Spune, in timp ce laptopul se ridica in sus!

- Bunicooo! Usor te rog! E firav! Replic eu usor glumeata...
Dar ce e cu el?

- Fata mea... stiu cat de greu va este. Nu ma gandeam niciodata ca vor veni vremuri asa grele. Normal era ca lumea sa evolueze...

- Vremuri grele?! Criza s-a terminat...

Imi incrunt usor sprancenele in asteptarea unui raspuns.

- Sa nu mai aiba lumea bani de televizor! Pe vremea mea era greu, dar tot exista cate un om, mai instarit, care sa aiba televizor. Acum ar fi trebuit ca…

O intrerup cu un ras timid.

- Bunico! Avem bani de televizor! Dar cum spui si tu, vremurile s-au schimbat.

- Cum ar fi putut sa se schimbe?

- Vezi tu... tehnologia a evoluat. Acum poti sa vezi cam orice program TV pe laptop sau calculator bineinteles si poti face multe alte lucruri pe care, pe un televizor nu le-ai fi putut face... Poti vorbi cu oamenii care se afla la distanta, poti afla orice informatie... Si multe altele.

- Adica televizorul nu mai exista?

- Aaaa... nu! Nicidecum! Insa majoritatea oamenilor prefera laptopul. Ca pe o solutie versatila si portabila. Adica pe langa cele enumerate mai devreme, avantajul este ca il poti lua cu tine oriunde. Poti vedea filmul preferat in tren de exemplu, la o terasa...si asa mai departe. Lucruri pe care cu un televizor nu le poti face. A devenit un obiect de folos in orice moment, acasa, la serviciu, in calatorii... oriunde!

Lumina se deplaseaza din directia laptopului in directia unui scaun a carui forma o ia...

- Deci asaaa. Cine ar fi crezut... ?

Ofteaza.

- Si "ASUS" asta e un fel de marca de televizor?

- E o marca de... E cea mai buna bunico!

Zambesc...

- Fata mea ma bucur ca sunteti bine si ca m-am inselat. Daca stau sa ma gandesc e o chestie foarte buna asta. De era asa si pe vremea mea... Dar acum trebuie sa plec ca se face tarziu. Sa nu uiti ce ti-am spus. Eu intotdeauna o sa fiu langa tine chiar daca nu o sa ma poti vedea. Chiar si acum voi fi...

- Nu as vrea sa pleci, dar daca trebuie... O sa tin minte bunico! Te iubesc!

- Si eu te iubesc... fata mea!

Simt aceeasi atingere plina de caldura pe care cu siguranta nu o voi uita vreodata... Lumina se indeparteaza si... ma trezesc. A fost un vis!
Dar a fost...cel mai frumos vis!

De abia acum imi dau seama cat s-au schimbat vremurile... Notebook-ul a reusit sa inlocuiasca televizorul ca o solutie versatila si portabila!

Presimt ca voi avea o zi excelenta...

Articol scris pentru concursul SuperBlog gazduit de PCNews, proba sponsorizata de ASUS.